Stema:
Scut roşu despicat. În primul cartier o cetate crenelată de argint, cu un turn central, cu poartă închisă şi ferestre negre. În cartierul al doilea un cap negru de duşman în profil spre stînga, înfipt într-o lance de argint.
Simbolizează vechea cetate Soroca şi luptele împotriva tătarilor. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint.
(Adoptată prin decizia Primăriei nr. 1/2 din 20 ianuarie 1999)
Drapelul:
Pe un fon alb-albastru în centru e imprimată stema oraşului Soroca. În partea de jos – valurile Nistrului în culori alb şi albastru închis.
(Adoptat prin decizia Primăriei nr. 1/3 din 20 ianuarie 1999)
Cîntecul oraşului
Versurile de Petre Popa, melodia de Valeriu Ciobanu.
(Adoptat prin dispoziţia primarului nr. 03-5/79 din 13 septembrie 1999)
Soroca este oraş şi centru raional amplasat în nord-estul republicii, pe malul drept al rîului Nistru, la frontieră cu Ucraina. Oraşul se află la 164 km de Chişinău.
Este pe drept considerat unul din cele mai pitoreşti oraşe din Republica Moldova. Deşi are o istorie foarte veche, oraşul a fost atestat documentar la 12 iulie 1499 fiind menţionat cu denumirea lui actuală – Soroca. Anterior această localitate era numită Polihronia sau Olihonia. Datorită poziţionări sale strategice, timp de secole, Soroca a fost centru administrativ-militar.
În 1835 localităţii Soroca i se atribuie statutul de oraş, iar din 1836 devine centru judeţean. În a doua jumătate sec. XIX Soroca a beneficiat de o dezvoltare economico-socială considerabilă, au fost deschise un şir de instituţii de învăţămînt, medicale, administrative.
De-a lungul anilor numărul populaţiei oraşului Soroca a fost în permanentă creştere. Pe lîngă populaţia băştinaşă aici s-au stabilit cu traiul mulţi ruşi, ucraineni şi evrei. După cel de-al doilea război mondial oraşul a suferit deportări de populaţie: iniţial au fost deportaţi moldovenii băştinaşi care lucraseră pentru statul român (funcţionari, jurişti, profesori etc.), români şi germani.
În perioada sovietică Soroca era un oraş de subordonare republicană de nivelul II, de rînd cu alte oraşe mari din republică – Cahul, Ungheni şi Orhei. În această perioadă Soroca a cunoscut o dezvoltare considerabilă: a devenit un oraş industrializat, fiind deschise multe fabrici şi uzine, inclusiv de subordonare unională. Oraşul era vestit prin fabricile sale de confecţii, utilajul tehnologic produs la uzinele locale etc. La rîndul său, potrivit localnicilor, Soroca era considerat un „oraş al tineretului”, aici activau un şir de colegii: de arte, agricol, pedagogic, de medicină şi cooperatist. În Soroca, pe rîul Nistru, era amplasată o bază de canotaj a URSS, ulterior lotul naţional al Republicii Moldova.
Criza anilor 90 a afectat grav viaţa social-economică a oraşului. Închiderea întreprinderilor sau funcţionarea acestora l capacităţi minime au condiţionat apariţia unor fenomene noi ca şomajul, sărăcirea populaţiei şi emigrarea peste hotare a unui segment important de populaţie.
Clima:
Predomină vînturile nord-est. Rata medie anuală a precipitaţiilor cad în perioada aprilie – septembrie. Sînt frecvente îngheţurile tîrzii primăvara şi cele timpurii toamna.
Unităţi de relief:
Platoul Moldovei, malul drept al rîului Nistru, povîrniş şi cîmpie a Moldovei de Nord. Înălţimea Moldovei Centrale, cu un relief specific compus.
Zăcăminte:
Nisip, prundiş, piatră, substanţe utile nemeralifere, ape minerale
Suprafaţa
Împădurită: 12 la sută
Rezervaţii: La intrarea în oraş – „Peştera lui Bechir”.
După numărul populaţiei, oraşul Soroca face parte din categoria oraşelor mari ale republicii. Populaţia oraşului constituie 35,3 mii locuitori (datele recesămîntului din 2004), pe cînd în urma recesămîntului din 1989 numărul de locuitori constituia 42225 persoane.
Reducerea numărului populaţiei în perioada de referinţă a fost determinată în special de exodul masiv al populaţiei din Soroca peste hotarele ţării. La rîndul său, criza socio-economică, pauperizarea populaţiei, creşterea morbidităţii. S-a menţionat că situaţia a început să se aplaneze din 2001 – în localitate se atestă o creştere lentă a ratei natalităţii, iar sporul natural prezintă uşoare valori pozitive.
Soroca întotdeauna a fost un oraş multinaţional, deşi structura populaţiei pe etnii a cunoscut modificări substanţiale în ultimele două decenii. Structura populaţiei pe naţionalităţi, religie, limba vorbită în oraşul Soroca este următoarea:
Naţionalităţi – 68 % moldoveni, 15 % ucraineni, 12 % ruşi, 3 % romi, restul alte naţionalităţi;
Religie – majoritatea creştin ortodoxă;
Limba vorbită – 72 % moldovenească, 20 % rusă, 3 % romani.
Dinamica dezvoltării economice a oraşului este următoarea:
Sectorul industrial este reprezentat de circa 20 agenţi economici mari. Principalele întreprinderi industriale sunt concentrate în industria uşoară, de prelucrare, constructoare de maşini. În industria alimentară pot fi evidenţiate domeniile de prelucrare a fructelor şi legumelor, laptelui şi produselor de carne.
Sectorul industrial deţine circa 15 % din beneficiul total al economiei oraşului şi asigură o pondere anumită în veniturile bugetare.
Sectorului privat îi revine producerea majorităţii volumului producţiei industriale. În acelaşi timp, se manifestă tendinţa de sporire a rolului întreprinderilor cu capital străin.
Întreprinderea mixtă „Fabrica de brînzeturi din Soroca” SA este o întreprindere cu capital francez, specializată în producerea brînzeturilor. S-a investit mult în tehnologizarea procesului de producere. O parte considerabilă din produsele acestei fabrici sunt exportate în Rusia. În prezent la această unitate economică activează circa 70 persoane.
Societatea pe acţiuni „Alfa-Nistru” lucrează pe bază de materie primă achiziţionată de la asociaţiile agricole autohtone. Aici se produc sucuri şi conserve din legume şi fructe. Producţia se bucură de succes în mai multe ţări, o mare parte din produse fiind exportate în Rusia, Belarus, Germania etc. Această unitate economică are circa 150 angajaţi permanenţi, iar în perioada sezonului agricol numărul angajaţilor atinge cifra de 300 persoane.
O fabrică textilă importantă la moment în Soroca este „Ermo-Grup”, o companie moldo-italiană, specializată în confecţionarea vestelor, jachetelor sportive etc. În total această întreprindere are circa 700 angajaţi, inclusiv 550 sunt încadraţi în procesul de lucru, iar 150 sunt în concediu de maternitate. Circa 50 % din angajaţii acestei fabrici sunt din Soroca, iar 50 % din satele din împrejurimi.
Din întreprinderile deschise relativ recent în Soroca mai pot fi menţionate cele specializate în confecţionarea încălţămintei. Se remarcă, că produsele acestor fabrici sunt comercializate pe pieţele din întreaga republică, bucurîndu-se de succes. Printre cele mai renumite pot fi menţionate „Barcovschi şi Covali”, unde sunt angajaţi circa 80 persoane; „Malindi”, „Amir”. S-a menţionat că la aceste întreprinderi în prezent se înregistrează un declin economic cauzat de supra-săturarea pieţei locale, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, impactul crizei mondiale etc.
O altă întreprindere importantă din Soroca este SRL „Soro-Meteor” specializată în fabricarea produselor din carne (salamuri, afumături, parizere etc.). Şi la această întreprindere s-a înregistrat în ultimii ani o descreştere a productivităţii, cauzele fiind similare cu cele descrise mai sus.
Cele mai dinamice domenii în marea majoritate a localităţilor din republică sunt comerţul şi serviciile, oraşul Soroca nefiind o excepţie. Numărul agenţilor economici în aceste sectoare a fost în creştere permanentă pe parcursul ultimilor decenii. Ultimii 4 ani în Soroca au fost deschise cîteva magazine mari, aşa ca: „Fourchette”, „Magnit”, „Master Lux”. Totodată, s-a remarcat că şi ceste domenii au intrat în declin cauzat de scăderea puterii de cumpărare unui segment important din populaţie.
Deşi dispune de un potenţial turistic important şi de mare valoare, industria turismului, în prezent, are un impact nesemnificativ în economia comunităţii locale. Afluxul de turişti este mai mare în perioada caldă a anului. La rîndul său, oraşul dispune de toate premizele pentru dezvoltarea acestui sector important: monumente istorice, amplasare pitorească, hoteluri etc.
În ultimii ani în localitate au fost deschise un şir de agenţii, instituţii menite să susţină dezvoltarea businessului local. Astfel, poate fi menţionată reprezentanţa din Soroca a Camerei de Comerţ şi Industrie. Această reprezentanţă organizează diferite seminare, implementează un şir de proiecte pentru susţinerea agenţilor economici locali, înaintează propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei etc.
În oraşul Soroca a fost deschis un Incubator de Afaceri care activează deja de 3 ani. Această instituţie are menirea să susţină businessul local prin acordarea consultaţilor, informarea despre ofertele de finanţare, proiecte în domeniu etc.
În oraş există peste 20 ONG-uri, care au implementat diferite proiecte. Cele mai active ONG-uri sunt: „Soarta” (activează în domeniul social), „Casa Speranţei” (activează în domeniul asistenţei sociale), Asociaţia părinţilor şi pedagogilor a liceului „I. Creangă”. Fundaţia Comunitară a implementat 17 proiecte în valoare de peste 200 mii lei în domeniul educaţiei, tineret, amenajare.
Pe teritoriul oraşului activează circa 1600 agenţi economici. Cei mai mulţi din ei activează în domeniul comerţului şi serviciilor, iar cea mai mare pondere ca număr o constituie întreprinderile individuale şi deţinătorii de patentă.
Sectorul industrial al oraşului este reprezentat de agenţii economici care au cel mai mare număr de angajaţi. Cele mai dezvoltate ramuri sunt industria textilă şi industria prelucrătoare a produselor agricole, mai puţin dezvoltată este industria grea. În stare incipientă de dezvoltare este industria turismului.
Un sector important în Soroca este cel public, dat fiind faptul că pe teritoriul localităţii funcţionează un număr mare de instituţii de stat: educaţie/învăţămînt (preşcolar, şcolar, mediu de specialitate, profesional); ocrotirea sănătăţii, cultură, administraţie etc.
Bugetul primăriei oraşului în fiecare an este diferit: anul 2010 – 32 mln. lei, 2011 – 27 mln. lei, 2012 – 35,3 mln. lei.
Circa 18 % din venituri sunt din taxe locale, iar 82 % din transferuri de la bugetul de stat. Bugetul primăriei nu este suficient pentru soluţionarea problemelor locale. Primăria, consiliul orăşenesc în comun cu reprezentanţii societăţii civile înaintează diferite proiecte, implementarea cărora contribuie la dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii. Din bugetul primăriei sunt finanţate 18 instituţii, inclusiv: licee – 1 unitate, gimnazii – 2 unităţi, şcoli sportive – 1 unitate, contabilitatea centralizată – 1 unitate, grădiniţe – 9 unităţi, Centrul ICAR – 1 unitate, serviciul de amenajare – 1 unitate, aparatul primăriei – 1 unitate, Staţia de salvare pe apă – 1 unitate.
Încăperile destinate instituţiilor preşcolare se folosesc la nivel de 74,5 la sută, iar cele ale instituţiilor şcolare – 92 la sută. Din volumul total al bugetului, cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor de învăţămînt (grupa principală – 6), le revine 62,7 la sută.
Pe teritoriul oraşului funcţionează şi instituţii bugetare finanţate din bugetul raional şi cel de stat: nouă instituţii de învăţămînt,două instituţii superioare incomplete, cinci instituţii din ramura ocrotirii sănătăţii, opt instituţii de cultură, şapte direcţii din aparatul de administrare publică locală, o vamă, un penitenciar şi un centru militar.
Oraşul Soroca se dezvoltă în baza „Strategiei de dezvoltare a oraşului”. Ultima variantă a fost aprobată în anul 2011. Strategia are la bază „Planul de Dezvoltare Durabilă a oraşului Soroca” elaborat în cadrul Agendei Locale 21 Soroca, aprobat în 2002 şi care se reactualizează o dată în cinci ani. Strategia de dezvoltare prevede soluţionarea următoarelor probleme:
Gazificarea întregului oraş;
Construcţia staţiei de epurare;
Amenajarea gunoiştilor;
Reparaţia drumurilor;
Efectuarea lucrărilor de amenajare;
Reparaţi capitale a edificiilor de menire socială;
Înaintarea proiectelor etc.
Se remarcă faptul că datorită amplasării sale la frontieră cu Ucraina, oraşul Soroca întreţine relaţii strînse de colaborare cu regiunea Viniţa (Ucraina). Se colaborează în diferite domenii: cultural, social, economic. La rîndul său, oraşul este inclus în proiectul transfrontalier „Euro-regiune Siret – Prut - Nistru”.
Numărul total al populaţiei de vîrstă aptă de muncă în oraşul Soroca constituie 24,8 mii persoane, inclusiv 12,9 mii persoane – bărbaţi cuprinşi între vîrsta 16 – 61 ani şi 11,9 mii persoane femei cu vîrsta 16 – 56 ani. La momentul actual circa 40 % din populaţia aptă de muncă este încadrată în cîmpul muncii. Sub aspectul ocupării forţei de muncă pe domenii de activitate, potrivit relatărilor, predomină populaţia ocupată în sfera comerţului şi serviciilor – circa 35 % din total; sectorul public (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură, administraţie, etc.) cumulează circa 30 %; în industrie, inclusiv prelucrătoare sunt ocupaţi circa 20 %, alte domenii (construcţii, finanţe, transport etc.) – 15 %.
Oraşul Soroca dispune de forţa de muncă necesară pentru buna funcţionare a întreprinderilor din localitate şi o eventuală extindere a activităţilor economice. În localitate este forţă de muncă necalificată, dar şi specialişti în diverse domenii, absolvenţi a colegiilor din Soroca. mai mult ca atît, piaţa forţei de muncă din Soroca este completată de forţa de muncă din localităţile rurale din apropierea oraşului.
În oraşul Soroca activează 9 grădiniţe de copii, unde sunt încadraţi circa 1100 copii. În instituţiile preşcolare îşi desfăşoară activitatea peste 200 lucrători.
fondată numărul de copii
Grădiniţa nr. 1 (1944) 99
Grădiniţa nr. 5 (1965) 94
Grădiniţa nr. 6 (1966) 150
Grădiniţa nr. 7 (1976) 69
Grădiniţa nr. 12 (1970) 86
Grădiniţa nr. 13 (1974) 84
Grădiniţa nr. 15 (1979) 150
Grădiniţa nr. 16 (1980) 164
Grădiniţa nr. 17 (1985). 287
Învăţămîntul şcolar se realizează în 4 licee şi 2 gimnazii. Sunt incluşi în sistemul educativ circa 3500 elevi. Liceul „Ion Creangă” (fondat 1987) şi 2 gimnazii (gimnaziul nr. 1 – fondat 1964 şi gimnaziul tehnologic – fondat 1993) sunt în subordinea primăriei, iar 3 licee („C. Stere” – 1991; „P. Rareş” – 1999; „A. Puşkin” – 1972) sunt în subordinea Consiliului raional. Pe teritoriul oraşului mai activează o Şcoală sportivă (25 grupe – 321 elevi) şi o Şcoală de Arte, Centrul pentru copii Icar – 35 copii.
Anual instituţiile preşcolare şi şcolare subordonate primăriei obţin surse financiare pentru întreţinere.
În Soroca activează 4 colegii: Colegiul pedagogic (1944), Colegiul de arte (1940), Colegiul agricol (1907), Colegiul „Prometeu” şi o şcoală cooperatistă (1946).
Există o Şcoală profesional-tehnică/polivalentă unde se pregătesc frizeri şi bucătari.
Instituţiile de învăţămînt sunt asigurate cu cadre didactice înalt calificate şi chiar există un surplus de specialişti în domeniul educaţiei.
În oraşul Soroca locuiesc mulţi romi. O problemă aparte este cea a şcolarizării copiilor din familiile romilor. Numai o parte de romi îşi continuă studiile după clasa a 4.
În sistemul ocrotirii sănătăţii activează un spital raional, centrul medicilor de familie, staţia de salvare. În regiunea Soroca Nouă a fost deschis un punct medical, unde activează un medic de sector şi personal tehnic, care oferă consultaţii populaţiei din această zonă a oraşului.
În subordinea primăriei sunt 6 întreprinderi municipale: „Direcţia gospodăriei locativ-comunale”, „Direcţia apeduct şi canalizare”, care se reorganizează în societate comercială „Regia Apă-Canal Soroca” SA, „Soroceanca”, „Interproiect”, „Stadionul Soroca”, Serviciul de amenajare şi înverzire, „Servicii funerare”. Aceste întreprinderi activează în baza statutelor elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi aprobate de consiliul orăşenesc.
În oraş sunt înregistrate străzi - 215, stradele - 53, fundacuri - 2, fîntîni - 367.
Traseele magistrale:
- apeduct – 125,5 km; gospodării beneficiare - 10562.
- gazoduct – 106,9 km; gospodării beneficiare - 5657
- telefonizarea – beneficiari – 9200.
Case de locuit: 5058, inclusiv: case cu blocuri – 146.
Suprafaţa totală a fondului locativ constituie 684131 m.p.
Oraşul Soroca dispune de o reţea de drumuri auto pe o lungime de 165 km, dintre care 75 km sunt cu acoperire rigidă.
Pe parcursul a ultimilor ani au fost executate unele lucrări de reparaţie capitală şi curente a unor străzi.
Acces la calea ferată în oraşul Soroca nu există. Cele mai apropiate staţii feroviare sunt în oraşele Floreşti şi Drochia.
Consiliul raional, Primăria oraşului, Judecătoria, Vama, Arhiva de stat, Poliţia, Procuratura, Birouri notariale, Serviciul sanitar, OCT, Oficiul telefonic, Pompieri, Asistenţa socială, Biroul stării Civile, Camera înregistrării de stat, Centrul de sănătate publică, Departamentul situaţii excepţionale.
“Moldova Agroindbank”, “Banca de Economii” nr. 6709, „Banca Socială”, „Moldindconbank”, „Victoriabank”, “Energbank”, „Fincombank”, „Eximbank”, „Mobiasbank”, „Procreditbank”.
Cetatea (1543)
Lumînarea Recunoştinţei (2007)
Dispanserul de tuberculoză (fosta vilă Aleinicov – 1912)
Biroul juridic (fostul spital militar – 1840-1841)
Fosta poşta (sfîrşitul v. 19)
Fosta farmacie nr. 6 (1834)
Muzeul de istorie şi etnografie (fosta casă a avocatului, 1914)
Palatul de cultură (1984)
Biblioteca publică (1945)
Biblioteca „Basarabia” (1994)
Bibliotecile nr. 2, 3, 4
Biblioteca pentru copii
Şcoala de arte pentru copii (1944)
Centrul de creaţie pentru copii
Monumente:
- arhitecturale – 30
- arhitectural-istorice – 8
- arhitectural-artă – 1
- istoric – arhitectură – artă – 3
- artă – 11
- istoric – 4
- istorie şi artă – 7.
Complexul turistic „Victoria” (include hotel cu 270 locuri), Hotelul „Nistru”, Hotelul „Soroca”, „Central”, „Vila de Nord”.
Societatea culturală a evreilor din Soroca, Asociaţia obştească a locatarilor „76”, Asociaţia obştească „C. Stere”, Filiala Soroca a Societăţii „Cernobîl”, Asociaţia obştească „Comuna Ucraineană Soroca”, Centrul de informare şi consultanţă, „Femina-Club”, Centrul de asistenţă socială „Casa Speranţei”, Societatea „Centrul psihologic”, O.O. „Federaţia fotbalului din mun. Soroca”, „Pro-Cultura”, „Soarta”, „Ecologie şi sănătate publică”, OO „Junior”, OO „Clubul sportiv SOREX”, „Sprijinul Tău”, „SIRIUS”, Centrul „Contact” Soroca, CRT „Dacia”, OO „Comunitatea Rusă din Soroca”, „Afinus”, Asociaţia raională a Funcţionarilor Publici, Uniunea veteranilor războiului din Afganistan, „Societatea Civicus”, „SED LEX”, „SALCANIS”, „Agroconsult-prim”, „MEDIA-CLUB-NORD”, Asociaţia obştească a antreprenorilor PRO Business, Asociaţia obştească a veteranilor „Sf. Gheorghe Biruitorul”, Comunitatea slavonă raională, Asociaţia părinţilor şi pedagogilor „Pro-Timpul”, Centrul cultural pentru promovarea tinerilor talente „Bravostar”, Asociaţia de susţinere a persoanelor cu disabilităţi „Treaptă cu treaptă”, asociaţia raionului Soroca la baschet, Asociaţia de părinţi ce îngrijesc copii cu disabilităţi, Asociaţia beneficiarilor instituţiilor medicale, Centrul pentru dezvoltarea comunitară şi iniţiative europene, asociaţia obştească ART HAOS.